Superliga 2017

Govora, 11-19 noiembrie

A trecut o saptamana de la terminarea Superligii 2017 la sah pe echipe, timp in care am putut sa reflectez asupra acestui turneu. Frankly speaking, nu a fost bine, pentru ca am retrogradat din Superliga in Divizia A si asta iti da un sentiment de gol in stomac, indiferent de cate ori ai trecut prin experienta promovarii si retrogradarii (din fericire le ai pe amandoua si nu poti avea una fara alta).

Pe de alta parte, dupa ce a trecut socul retrogradarii, am realizat ca viata unei echipe nu se opreste in loc si, realizand perspectiva pe termen lung a echipei noastre, am si inceput sa ne gindim la toamna anului viitor cand vom fi din nou in febra competitiei si vom tremura langa echipa pentru promovarea inapoi in Superliga, pentru ca indiferent de pareri, diferenta este imensa intre cele doua competitii (in Superliga jucand cei mai buni sahisti din Romania si, in plus, la fiecare echipa participanta sunt jucatori straini de cea mai buna calitate in lume, componenti de regula ai echipelor nationale la Olimpiada de Sah).

Am zis socul retrogradarii pentru ca in ultimul meci de la Superliga, in caz de victorie, am fi reusit sa ne mentinem, dar, din pacate, am facut doar egal 3-3 si asta in conditiile in care la 3 mese (la junior, la Berze si la Don) se mai putea scoate extrem de usor o jumatate de punct in plus la fiecare dintre ele.

Bon, dupa ce am realizat ca suntem intr-adevar fanii formatiei ABBA si ai Rapidului, am facut si o analiza succinta a situatiei “nou create” sa vedem cum o luam de la capat.

In primul rand un mare castig este cel organizatoric. Am stabilit o colaborare cu Librarie.Net, referinta electronica pentru toti amatorii de literatura din Romania si am descoperit cu extrem de mare placere ca domnul Anton Chiazna a jucat sah cativa ani la “El Palacio del Niño” din Craiova, avandu-l la catedra pe domnul Profesor Micu. Apoi am descoperit ca domnul Radu Iovita de la Hidrosud a stat tot timpul turneului pe net urmarind rezultatele echipei asa cum urmareste ce fac Mitrita si Baluta de la echipa de fotbal. Apoi, Daniel Kostici de la Apotheek Jiul (Farmacia Jiul) a venit personal la Govora sa sustina echipa. Nu in ultimul rind as mentiona pe Andu Tugui, care cu discretie si ingaduinta ne-a urmarit de la Koln, regretand probabil ca nu a putut sa vina in tara si sa intre in teren. I-am mentionat pe toti acesti oameni deosebiti pentru ca fara sprijinul lor, aventura noastra sahista s-ar incheia, asa cum s-au incheiat cu brio atatea initiative laudabile in scumpa noastra Romanie.

O scurta radiografie a competitiei

Din capul locului precizez ca nu este cazul de scuze pentru rezultatul obtinut, pentru ca de la inceputul competitiei ne-am pozitionat in zona retrogradabila impreuna cu echipele din Tirgoviste si Buzau. Totusi, cu exceptia acestor doua echipe, restul echipelor au fost extrem de puternice si asta din cauza faptului ca toate echipele din Superliga, cu exceptia clubului nostru, au sprijin financiar din surse preponderent bugetare si asta le asigura o sansa in plus in asigurarea conditiilor de pregatire pentru sportivi. Nu insist asupra acestui aspect, pentru ca finantarea bugetara asigura jucatorilor si sportivilor in general un minim de conditii pentru practicarea sportului, altfel sportul din Romania ar fi egal cu zero (in prezent tinde spre zero). Totusi, este clar ca este extrem de greu ca un club la care resursele financiare vin din privat sa fie competitiv fata de ceilalti competitori la care documentele de decont se duc la cluburile municipale, muncitoresti sau universitare. Oricum, Doamne Ajuta, sa mai ramana aceste cluburi, ca fara ele nu ar mai ramane nimic din miscarea sahista din Romania.

Sa revin la echipa noastra. Un mare castig pentru clubul nostru a fost participarea Marelui Maestru International Aryan Chopra (16 ani) din India, unul din tinerii jucatori de sah de la care se asteapta sa faca parte din elita sahului mondial. Speram sa avem sansa ca peste cativa ani sa ne laudam ca l-am avut coechipier. De asemenea, toti ceilalti jucatori din echipa: Adrian Musat, Ioan Cosma, Vladimir Doncea, Iulian Barzanu, Iulian Micu, Serban Barbuleanu si Paul Paraschiv au fost pe baricade din prima pana in ultima runda si, printr-o nesansa foarte mare, au scapat de putin sa realizeze ramanerea pentru inca un an a echipei in Superliga, ceea ce ar fi fost un rezultat in premiera pentru sahul din Oltenia.

Deci, ramanem cu gustul placut al unei competii de elita si a unor rezultate in premiera pentru sahul din Oltenia, ramanem cu gustul amar al infrangerii, ramanem uniti, asa cum nicio alta echipa din Romania nu este, ramanem cu clubul de la Vointa unde copiii vin sa invete tainele acetui sport minunat, ramanem cu oamenii care ne sprijina si care apreciaza munca noastra si raminem tot noi, echipa de olteni sadea sau olteni prin asimilare si vom ramane un mic Atletico Bilbao fara mercenari, indiferent de cate retrogradari o sa mai avem de incasat.

Salutations respectueuses,

Jiro

A+ O mentiune pentru Ducu Gavrilescu, jucatorul nostru de exceptie, care a contribuit din plin la obtinerea titlului de campioana nationala a echipei la care a activat in Superliga, Medicina Timisoara. Felicitari atat pentru Ducu cat si pentru Marian si Nicoleta, parintii care il sprijina total. Chapeau …!